INTERVIU Filmul românesc ce aduce pe ecran emoțiile din Decembrie ’89: Când apare „Anul Nou care n-a fost” în cinematografe

Vorbim în acest articol despre un titlu special și mult așteptat, „Anul Nou care n-a fost”, lungmetrajul românesc de debut al regizorului Bogdan Mureșanu, care continuă și explică povestea din „Cadoul de Crăciun”, câștigătorul Premiului pentru cel mai bun scurtmetraj european (2019) și cel mai premiat scurtmetraj din toate timpurile.

Astfel, 50 de actori fac parte din distribuția filmului românesc, a cărui acțiune se petrece pe 20 decembrie 1989, pe parcursul unor povești interconectate, în care personajele caută normalitate, siguranță, iubire, libertate și sens, într-o lume absurdă, alimentată de frică. Adrian Văncică, Iulian Postelnicu, Emilia Dobrin, Mihai Călin, Nicoleta Hâncu, Andrei  Miercure, Manuela Hărăbor, Ioana Flora și Ada Galeș sunt protagoniștii acestor povești. Din distribuție mai fac parte: Victoria Raileanu, Elvira Deatcu, Marian Râlea, Vasile Muraru, Ion Sapdaru, Mircea Andreescu, Radu Gabriel, Vlad Ionuț Popescu, Theodor Șoptelea, Răzvan Vasilescu, Ioan Paraschiv, Doru Cătănescu, Gabriel Spahiu, Angel Popescu, Nicodim Ungureanu, Ilinca Hărnuț, Sorin Cociș, Marius Damian, Marian Adochiței, Dana Voicu, Afrodita Androne, Virgil Aioanei, Luca Toma, dar și mulți alții fac parte din distribuția filmului „Anul Nou care n-a fost„.

Filmul a avut premiera la Veneția pe 1 septembrie, urmată de alte două proiecții pe 2 septembrie. Prima proiecție în România va fi la TIFF Timișoara, pe 7 septembrie, de la 19:30.

Filmul românesc va avea premiera în cinematografele din țară pe 24 septembrie, distribuit de Forum Film. Acțiunea principală pornește de la o poveste de televiziune: actrița principală din programul de Revelion 89 fuge din țară, iar echipa e nevoită să găsească o soluție de înlocuire și editare. Pentru film a fost recreat un studio întreg de epocă, iar filmul ilustrează, printre altele, și cenzura.

Playtech a discutat cu actorii Nicoleta Hâncu și Andrei Miercure despre acest film și despre de ce ar trebui să-l vezi în cinema, din 24 septembrie.

INTERVIU Andrei Miercure

Playtech: Filmul explorează o perioadă tensionată din istoria României. Cum te-ai pregătit pentru a aduce autenticitate personajului tău și contextului istoric?

Andrei: Parcursul pregătirii acestui rol a fost presărat cu întrebări legate de perioada respectivă, pe care le-am adresat membrilor familiei și apropiaților. De asemenea, muzica de la radio și cea care era mai puțin accesibilă oamenilor din acea perioadă a fost un factor important în crearea unei interpretări cât mai aproape de autentic. Filmele și câteva documentare legate de regimul comunist au fost, de asemenea, o sursă de inspirație.

Playtech: Cum te-ai simțit lucrând cu o distribuție atât de mare și diversă? A existat o scenă anume care te-a marcat în mod special?

Andrei: Pot spune că fiecare moment pe care l-am petrecut alături actorii din distribuția filmului „Anul Nou care n-a fost” m-a făcut să simt că fac parte dintr-un mecanism foarte bine gândit de Bogdan Mureșanu, unde fiecare avea locul său, partitura sa.

Sunt multe scene care m-au marcat, una fiind cea în care a trebuit să creăm un moment de „brigadă artistică” în 30 de minute. Viteza, comunicarea și colaborarea cu care s-a înfăptuit acel moment se datorează talentului și dedicării colegilor actori Vlad Ionuț Popescu, Theodor Șoptelea, Ana Radu, Florin Aioane, Ilinca Neacșu, Denisa Iova și Ștefan Mihai.

Playtech: Personajele din film caută normalitate și sens într-o lume absurdă. Cum ai reușit să transmiți aceste trăiri prin personajul tău?

Andrei: Am încercat, pe cât posibil, să accesez informații relevante situațiilor de viață cu care se confrunta personajul pe care l-am interpretat, stocate în memoria afectivă, care m-au apropiat de Laurențiu și m-au făcut să-l înțeleg mai bine. De la muzica pe care o asculta, felul în care își purta părul și până la monologul său interior, cred că am vrut să conțin, cât de bine se poate, lupta interioară pe care o ducea, dintre dorința de a explora mai mult decât erau capabile acele timpuri să îi ofere și teama de a păși în necunoscut.

Playtech: Ce crezi că trebuie să aibă un film românesc ca să aibă succes?

Andrei: Cred că orice film, nu doar cel românesc, poate avea succes, dacă există dedicare din partea tuturor membrilor participanți la crearea lui, un cadru profesionist de colaborare, actori talentați și deschiși spre a-și depăși limitele, un scenariu bun și un regizor cu viziune. Aceasta ar fi rețeta pentru o „ciorbă” foarte bună. Bineînțeles, se mai poate adăuga sare și piper, după gust…

Playtech: În ce măsură consideri că acest film este relevant pentru publicul de astăzi și ce mesaj crezi că ar trebui să rețină spectatorii din el?

Andrei: Relevanța filmului este dată de subiectele pe care acesta le abordează, subiecte cu care, fiind universal valabile oricărei perioade istorice, am convingerea că publicul spectator de astăzi va empatiza. Aștept cu nerăbdare să aflu ce au reținut oamenii după vizionarea filmului.

Playtech: Care a fost cea mai mare provocare în realizarea acestui film și cum ai reușit să o depășești?

Andrei: O filmare de noapte, în care a trebuit să alergăm prin zăpadă și la final să ne dezbrăcăm, a fost una dintre cele mai mari provocări cu care m-am confruntat, alături de Vlad Ionuț Popescu. Am pus câteva straturi de haine pe noi, dar amândoi știam că o să ne fie foarte frig atunci când le vom da jos pentru ultima secvență din acea seară.

Însă, echipa ne-a fost alături cu pături cu care alergau să ne învelească după fiecare dublă și cu un cort în care să intrăm să ne îmbrăcăm la loc. A trebuit să ne dăm cu o cremă care încălzește corpul, pe bază de ardei iute, cred. Am aplicat câteva straturi sănătoase pe piele, pentru a mă asigura că nu mai simt frigul. Totul bine și frumos, ne-am dat cu acea cremă, care nu pot spune că m-a încălzit foarte tare. Ajuns acasă la 4 dimineața, m-am pus în pat să mă culc, pentru că în aceeași zi, de la ora 10, aveam repetiții la teatru. Am adormit și m-am trezit după 20 de minute cu pielea în flăcări… aparent, crema și-a făcut efectul, mai ales când stai la cald, sub pătură. Am sărit din pat și m-am aruncat direct în duș, unde am dat cu apă caldă, să spăl ce mai rămăsese din cremă… nu am fost foarte inspirat. Iată că sunt bine astăzi, n-am pățit nimic. În acea zi, însă, nu aș fi spus același lucru.

Playtech: Cum ai descrie colaborarea cu regizorul Bogdan Mureșanu și ce ai apreciat cel mai mult în stilul său de lucru?

Andrei: Seriozitate, profesionalism, determinare, adaptabilitate sunt doar câteva lucruri care îmi vin în minte atunci când mă gândesc la colaborarea cu regizorul Bogdan Mureșanu. Mi-a plăcut cum, de fiecare dată când urma să filmăm o secvență nouă, Bogdan încerca să vină cu ceva nou legat de replici, sau de situația din scena respectivă și acest lucru mă făcea să mă simt cu adevărat prezent în moment. Nu aveai timp să te obișnuiești cu lucrurile, să înceapă să ți se pară ușoare și comode și acest lucru cred că este foarte important atunci când vrei să livrezi un joc cât mai firesc și aproape de adevăr.

Playtech: Cum a fost să filmezi într-un studio de epocă recreat? A adus asta un plus de autenticitate experienței tale ca actor?

Andrei: Bineînțeles că veridicitatea acelui studio de epocă a contribuit la autenticitatea jocului actoricesc. Nu am trăit în comunism, dar cu siguranță că această experiență m-a adus mai aproape de acea perioadă. Îi felicit pe toți cei care au realizat un astfel de spațiu.

Playtech: În era streaming-ului, filmele au acum acces la un public global mult mai rapid decât prin lansările tradiționale în cinematografe. Care crezi că sunt avantajele și dezavantajele acestui fenomen pentru industria filmului și pentru actori în particular?

Andrei: Posibilitatea ca filmele să fie văzute de mult mai mulți oameni este cu siguranță un avantaj, dar ce te faci atunci când ai de ales din o sută de mii de filme? Șansele scad considerabil. Desigur, pot fi anunțate filme noi prin campanii de promovare mult mai accesibile publicului larg, dar cred că devine din ce în ce mai greu să captezi atenția oamenilor în această eră digitală, în care atenția noastră scade considerabil.

Sper doar să nu ne pierdem calitatea de a avea răbdare să urmărim un film de două ore, să descoperim actorii și să mergem în cinema. Este o mare diferență între un televizor și un ecran de cinema, pe lângă dimensiunea ecranului. Filmele au fost gândite și create pentru cinema.

Playtech: Ce proiecte ai în derulare, în prezent? Ce planuri de viitor ai?

Andrei: În prezent, sunt angajat la Teatrul Evreiesc de Stat, unde vă aștept cu mare drag să mă vedeți în câteva spectacole. De asemenea, vă aștept și la spectacolul „Constantin” de la Teatrul Godot, la „Nepotul meu, Veniamin”- o colaborare între Teatrul Evreiesc de Stat și Teatrul de Comedie și bineînțeles, mi-ar face o deosebită plăcere dacă ați vedea spectacolul “Next to normal”, de la Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”, pe care sper din suflet să îl mai jucăm.

Mă puteți urmări pe pagina de instagram @miercure sau Facebook: Andrei Miercure, unde postez detalii referitoare la spectacolele și proiectele pe care le am în derulare.

Pe viitor, aș vrea să îmi gestionez mai bine timpul, alegerile pe care le fac în ceea ce privește parcursul meu profesional și personal și să învăț să abordez viața, cu toate provocările ei, într-o manieră mai detașată, pentru că uneori nu știu ce m-a lovit și îmi ia destul de mult să mă repliez.

Mulțumesc din suflet!

INTERVIU Nicoleta Hâncu

Playtech: Filmul explorează o perioadă tensionată din istoria României. Cum te-ai pregătit pentru a aduce autenticitate personajului tău și contextului istoric?

Nicoleta: Deja de la casting am început să ascult muzică din perioada respectivă, să mă îmbrac la probă cât mai aproape de stilul de atunci.

Îmi amintesc de o discuție mai lungă pe care am avut-o cu Bogdan Mureșan și Angel Popescu, în care mi-au povestit cum a fost pentru ei și cum s-a simțit în București ultima perioadă a comunismului. M-a ajutat enorm. Ulterior, am început să mă uit la documentare, interviuri, filme, tot ce am găsit despre ultima etapă a comunismului și energia care pulsa înainte de revoluție.

Playtech: Cum te-ai simțit lucrând cu o distribuție atât de mare și diversă? A existat o scenă anume care te-a marcat în mod special?

Nicoleta: Firele roșii ale celor șase povești se întrepătrund, dar poveștile au fost independente pe parcursul filmărilor, ca urmare, n-am avut șansa de a lucra cu toată distribuția. M-am întâlnit cu cei care fac parte din povestea personajului Florina Miu. Nu am realizat atunci ce mi se întâmpla, eram concentrată pe ce aveam de făcut. Dar reușesc mereu să mă bucur de astfel de întâlniri și de faptul că pot contribui, împreună cu niște artiști pe care îi respect, la crearea unui produs în care cred.

Playtech: Personajele din film caută normalitate și sens într-o lume absurdă. Cum ai reușit să transmiți aceste trăiri prin personajul tău?

Nicoleta: Cred că ăsta e un punct comun cu Florina. Simt că și eu caut normalitate și sens într-o lume, deseori, absurdă. Uneori simt că ce trăim acum la nivel mondial seamănă izbitor cu ce trăiau oamenii atunci. La un nivel mult mai insidios, evident; violența din zilele noastre nu se întâmplă aici, ci în proximitate, iar incapacitatea de a schimba ceva mă frustrează. Cred că, în naivitatea mea, speram că omenirea evoluează pe toate planurile, că învață din greșeli și actionează, în consecință, diferit.

Playtech: Ce crezi că trebuie să aibă un film românesc ca să aibă succes?

Nicoleta: Ce are filmul ăsta. Un scenariu solid. Și niște artiști care au un scop comun, și anume, să spună povestea respectivă simplu și coerent.

Playtech: În ce măsură consideri că acest film este relevant pentru publicul de astăzi și ce mesaj crezi că ar trebui să rețină spectatorii din el?

Nicoleta: Filmul este dureros de actual. Cu ce aș vrea să rămână spectatorul este curajul de a-ți apăra dreptatea și principiile în momente limită sau atunci când, acționând cum simți, riști să pierzi totul.

Playtech: Care a fost cea mai mare provocare în realizarea acestui film și cum ai reușit să o depășești?

Nicoleta: Tensiunea personajului, care se insinuează ușor, gradat, ca, la final, să explodeze. Am avut și zile în care n-am fost mulțumită de ce am făcut, dar și zile în care am simțit că am depășit ce mi-am propus. Zilele proaste le-am depășit plângând, iar de cele bune m-am bucurat.

Playtech: Cum ai descrie colaborarea cu regizorul Bogdan Mureșanu și ce ai apreciat cel mai mult în stilul său de lucru?

Nicoleta: Deși nu-i place să vorbesc de bine despre el, n-are de ales. L-am apreciat de când am citit scenariul, când am început să lucrăm împreună am descoperit un artist cu totul aparte. Are un barometru foarte bun în ceea ce privește identificarea traseului emoțional al personajului, comunică ce-și dorește, ce e bine și ce nu, iar asta ajută enorm, e concentrat pe film ca întreg, dar și pe traseul personajului. Este extrem de generos și deschis la schimbări, dacă au sens și sunt argumentate. E o bucurie să lucrezi cu un astfel de regizor.

Playtech: Cum a fost să filmezi într-un studio de epocă recreat? A adus asta un plus de autenticitate experienței tale ca actor?

Nicoleta: M-a fascinat tot ce s-a întâmplat pe partea de scenografie și costume, toate detaliile, hainele, încălțămintea, curelele, obiectele, pachetele de Kent, cutiile de cafea, pliciul, cosmeticele, etc, în frunte cu studioul TVR. Astfel de eforturi de împodobire cu precizie a spațiului exterior susțin puternic dezvoltarea universului interior al actorului, și contribuie, evident, decisiv, la transmiterea poveștii către spectator.

Playtech: În era streaming-ului, filmele au acum acces la un public global mult mai rapid decât prin lansările tradiționale în cinematografe. Care crezi că sunt avantajele și dezavantajele acestui fenomen pentru industria filmului și pentru actori în particular?

Nicoleta: Meseria noastră este într-o continuă schimbare, iar noi trebuie să încercăm să ținem pasul. Mă sperie mai tare AI-ul decât canalele de streaming. Faptul că lumea consumă mai multe filme este un plus, sper doar să continuăm să frecventăm și cinematografele.

Experiența cinematografică e diferită atunci când e împărtașită și m-aș bucura să dăinuie. Și, deși trăim într-o țară care nu s-a preocupat de moștenirea cinematografică lăsată, îngrijind sălile de cinema și, poate, chiar construind unele noi, am încrederea că, la fel cum teatrul continuă să dăinuie după mii de ani, și cinemaul va continua.

Playtech: Ce proiecte ai în derulare, în prezent? Ce planuri de viitor ai?

Nicoleta: Teoretic, urmează să încep încă două proiecte toamna asta, practic, nu am nicio garanție ca artist independent, așa că savurez din plin ce trăiesc acum.